Dragonul si clepsidra

Acum aproape 3 ani am visat ceva.  Am scris apoi despre vis (aici: http://cartierulmaslow.blogspot.ro/2012/02/ce-am-mai-visat.html) pentru ca nu mai visasem niciodata ceva asemanator si pentru ca visul m-a socat.  Am discutat cu extrem de putini oameni despre semnificatia visului.  Azi am participat la o conferinta de gnoza, la sfarsitul careia am simtit nevoia sa-mi povestesc visul.  L-am povestit trunchiat, pentru ca unele detalii le uitasem. A fost suficient insa ca sa impresioneze audienta si in special lectorul, care mi-a explicat semnificatia catorva simboluri:
-dragon: simbol al lui Lucifer si al instinctului erotic, pe care trebuie in mod inteligent sa devenim stapani.  In acelasi timp, dragonii (si serpii) simbolizeaza intelepciunea si cunoasterea oculta
- galben: inteligenta
- rosu: simbol al focului sfant
- albastru: spiritualitate si devotiune
- verde: simbol al lipsei de experienta
- mare / ocean; oglinda propriei noastre vieti
- batran (cu atitudine nobila); parti intelepte ala Fiintei care incearca sa ne ajute
- bebelus: nastere interna. inaintare spirituala
- sageti: nazuinte spirituale
- soare care apune: chemare de a elimina tot ce ne prisoseste psihologic
- plansetul (bebelusului): triumf esoteric

Concluzia a fost ca e un vis initiatic. Trecerea de la dragonul mic, verde-albastrui, la om, presupune o moarte spirituala si o inviere, tot spirituala, totul acompaniat de multa suferinta.  Mi s-au promis mai multe explicatii, dupa ce "voi da niste detalii".  Pe cat de socat am fost acum 3 ani, pe atat de linistit sunt acum.  Se pare ca procesul asta (nu-i zic inca "initiere", ca nu simt vreun fior esoteric) e ca un fir de nisip care cauta sparturi fine in clepsidra vietii.  Azi a aparut o mica spartura, prima dupa cea de acum 3 ani.

Benga. Ce-i acolo??

Ieri si azi a plouat.  Ploaie de ianuarie lesinat, cu cer plumburiu si ciori de joasa inaltime.  Am iesit sa ma plimb cu gandul sa fac un tur de vreo 6 km.  La intoarcere, cand mai aveam mai putin de 1 km, am auzit un caine isterizat dintr-o curte.  Latra la o pisica tarcata, care, de frica, s-a urcat intr-un copac de pe marginea drumului.  Cand m-am apropiat,  potaia se linistise iar pisicul isi facea curaj sa sara din copac.  M-am apropiat si l-am luat in brate, dupa ce  l-am linistit verbal cum m-am priceput.  Ud fleasca, tremura sau torcea, nu mi-a fost foarte clar.  Ideea e ca m-am trezit cu un ghem de blana vargata in brate, care facea ca dieselul meu la relanti.  A stat cuminte pana am ajuns acasa.  Am deschis poarta, apoi usa si l-am lasat jos din brate.  A coborat cu sfiala si s-a intors spre mine mieunand scurt.  I-am zis ca poate sa faca o inspectie, sa vada daca ii place ce gaseste si, daca nu, asta e, se intoarce in ploaie.  A dat niste ture prin dormitoare, bucatarie si baie si apoi tot intre picioarele mele s-a bagat.
Au trecut cateva ore, timp in care am desfasurat tot felul de activitati.  Pisicul asta ma face sa ma cunosc mai bine.  Urmarind ce face, l-am surprins facand chestii pe care si eu le faceam.  E ahtiat dupa afectiune.  De asemenea, cred ca a avut niste traume, pentru ca de fiecare data cand il las singur cateva secunde, o ia ca pe un abandon. Dupa ce ma atinge, se linisteste. Daca scriu la calculator, se urca pe tastatura si pana nu incep boxele sa scoata tot felul de chitaieli, nu se lasa.  Am vazut un episod din House, timp in care s-a tolanit pe picioarele mele si a adormit.  Din cand in cand, cate un vis il facea sa tresara si, uneori, sa deschida ochii.  E curios la culme.  Indiferent ce fac la bucatarie, isi baga nasul in ce fac.  Daca nu il ajuta saltul pe chiuveta si furisatul pana la mine, atunci se ridica in 2 labe si face cei mai mari ochi pe care i-am vazut la o pisica. Si are niste ochi superbi! Cum naiba m-am procopsit cu el? Sau ea?  Nu stiu daca e baiat sau fetita ca nu am stat sa-l caut.  M-am decis sa ii spun Benga.  De la Bengal, ca seamana cu un minitigru.  Tarcat, cu gri, negru, roscat si alb.  Coada e vargata si ea, cu varful negru, iar labutele sunt albe, de parca ar avea ciorapi. Cum ziceam, am un alter ego dornic de atingere, atentie si curios la culme.  Nu a spart inca nimic, de aceea il incadrez deocamdata in sectia "cuminti". Chiar acum, in timp ce scriu, vine si isi baga nasul si labutele in tastatura.  Se invarte, da ture, isi alege o pozitie, apoi se tolaneste in poala mea.  Nu inainte de a a-si flutura coada pe la nasul meu.  Apoi isi ridica fata spre mine, se apropie de nasul meu si isi lipeste nasucul roz de al meu.  Isi mai pune si o labuta pe obrazul meu, posesiv... Alter ego...

Intrebarea de azi

So, My Love, despre ce vrei sa tacem ACUM?

Niste consecinte

Cand iubesti profund o femeie, ajungi sa te iubesti pe tine cum n-ai facut-o niciodata. Prin nu stiu ce magnetism psihoneural (lol, o exista??!?) iti ies la lumina acele trasaturi (hai sa nu le spunem deocamdata calitati) pe care doar ea, cu intuitia si bagaciunea ei specifica, ti le-a insirat pe pervaz.  Si cand zic lumina, zic constientizare sau pe-acolo, ca barbatii nu au o limita clara intre constient si subconstient cand e vorba de propriile trairi. Si vine un moment cand te accepti asa cum esti si iti spui ca esti cea mai buna versiune a ta, esti prototipul alpha al celui care iti poarta numele, sufletul, corpul si hainele prin lume.  Ai momentul asta de pace cu tine, ca sa poti asimila consecintele iubirii.
Suntem ceea ce iubim si, ca atare, ne lasam  personalitatea sculptata in mod continuu in suvoiul cristalin al eternei griji feminine ca persoana iubita sa devina barbat si sa nu ramana caveman.  Si cand zic grija, nu ma gandesc la o custodie eterna in care EA are un job full time prin care mai ciocaneste si slefuieste la tine ca la un exponat.  Nu.  Tu poti fi oriunde, dar femeile au remote control prin care stiu daca ti-e bine sau nu, stiu daca esti in forma in care stiu ele ca trebuie sa fii. Sunt facute sa te transforme. Am o banuiala: ce suntem noi, barbatii?  TRANSFORMERS ? :)

Un "poate" in dar

Asculta-mi mintea si poate vei intelege
Asculta-mi inima si poate vei plange
Asculta-mi sexul si poate te vei bucura
Asculta-mi privirea si poate vei vedea.
A fi, draga mea,  nu e o certitudine,
Ci darul pe care ni-l facem.

Daca as face complimente

Cel mai mare compliment pe care l-as putea face unei femei ar fi ca nu mi-ar fi teama sa imbatranesc alaturi de ea.  Cred ca si invers.